I. THE SITUATION OF AGRICULTURE IN THE RUMANIAN PEOPLE S REPUBLIC

• Document Type: CREST
• Collection: General CIA Records
• Document Number (FOIA) /ESDN (CREST): CIA-RDP83-00418R006900460001-4
• Release Decision: RIPPUB
• Original Classification: U
• Document Page Count: 199
• Document Creation Date: December 20, 2016
• Document Release Date: November 19, 2007
• Sequence Number: 1
• Content Type: REPORT

Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
Iq
Next 2 Page(s) In Document Denied
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R
006900460001-4
PART I. THE SITUATION OF AGRICULTURE IN THE RUMANIAN PEOPLE'S
Table of Contents
Preface
Introduction . . . . . . . . . . . . . . pp 1- 7
PART I: A($tICULTURAL STATISTICS (1 THE RPR (Republica Populara Romina, Rumanian
People's Republic)
Chapter I . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . pp 8- 18
Preliminary problems of collectivization. The theory of natural centers
of peasant resistance. The new administrative organization of Rumania.
u fi.~ 4t! Z4.`..~, ~ 10 1{ vg
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
Chapter II . . . . . . . . . . . . . pp 19- 2d
Preliminary problems of collectivization (II). The zoning of agricultural
land. The effective weapon of massing landstrips (comaserea) in the
service of the socialization of agriculture.
Chapter III ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pp 29- 39
The organization of agriculture. The apparatus of execution and control.
The roles of the three new ministries. The Ministry of Collections. The
party organs. The people's councils. Village territorial instructors.
The party organs of the agricultural ministries. Agricultural centers
(points). The permanent commissions and the role of the village deputies.
Chapter IV . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pp 40- 54
Mass agricultural education. Three-year agricultural and animal-husbandry
courses, agricultural circles and conferences. The formation of the
technical cadre in agriculture: professional schools and technical
schools for foremen. The laboratories. Advanced agricultural education:
institutes and departments. Publications and radio propaganda. The
state publishing house and documentary films.
Chapter V . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pp 55- 67
The mechanization of agriculture. Mechanical [equipment] inventory.
Centers for renting and repairing agricultural machines and tools. The
specialized plants. Machines used in the RPR. The electrification of
agriculture.
Chapter VI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pp 68- 75
Some statistical problems. Investments. The agricultural area and
production. Inheritances, sales, rentals. Agricultural workers.
PART II: AGRICULTURAL DYNAMICS IN THE RPR
Chapter VII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pp 77- 87
The major instruments of collectivization (I). The Machine and tractor
stations. The mechanical [repair] centers.
USGLASS! FIER
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
Chapter VIII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . PP 86- 99
25X1
The major instruments of collectivization (II). State farms. Problems
S c 1 srr 5 I
of structure and organization. The "patronage" (meaning s_si ] of state
farms. Their profitableness. The role of experimental stations.
Major instruments of collectivization (III). The collective farms.
Generalities. Problems of structure. Profitableness and division of
income in collective farms. Work-days and norms. The economic strength
of the collective farmst some examples. The millionaire collective farm.
Attempts to raise the profitableness of collective farms: animal raising.
The regulations for insuring the property of collective farms. Concluding
problems.
Chapter X . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .pp 127- 138
Secondary instruments of collectivization. Agricultural, animal-husbandry,
etc, cooperative farms. Different types and forms of cooperative farms.
Simple production associations. Cooperative sheep-folds. Mutual
assistance groups.
Chapter XI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pp 139- 151
The unfolding of the agricultural campaign in the RPR. Preliminary
observations. The crop plan. Control of sowing. Other control methods
in the unfolding of the agricultural campaign. Organization of harvesting.
Check of equipment before threshing. Carrying out the summer work. The
importance of threshing. Imposts and collections. Various responsible
factors in this problem. The role of communal collections. The war of
attrition between the regime and the Rumanian peasant.
Chapter XII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pp 152- 171
Final problems. The circulation (trade) of agricultural products in the
RPR. The new tax system. Further data concerning the insurance problem.
Attracting agricultural products: contracting, purchases, barter trade.
Usual Drices for agricultural products in the RPR. The national income
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
Chapter XIII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pp - 10.51
Progress in the socialization of agriculture. The Stalinist doctrine is
maintained. The classical objective of Stalinism in agriculture:
collectivization of peasant lands at any price. The first phase and
results achieved up to the Second Congress of the Rumanian Workers Party.
The phase of rapid liquidation instituted after the Congress. Perspective.
C( CLUSION . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . pp 1814- 188
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
Studiul de fall nu este opera unui agronorl, ci a unui sociolog
Autorul - fost elev al profesorului Dimitrie Gusti - ctie ca potrivit ex"
perien5elor acumulate de Scoala de Sociolo;ie Bela- Bucuregti, singura me-
toda care poate sa confere o autenticitate depli.n.t oricnrei analize a rea.-
lit5cilor sociale este c e r c e t a r e a p e t e r e n. Acest lucru
insa nu a fost cu putin i. Multi vreme de aci inainte toate investiga,iile
privind viea1a de dincolo de cortina de fier vor fi opere conjecturale,
opere de fi.ier ?i de biblioteca.
Cetitorul gkseyte tote?i in acest inventar - pe care not 1-am
fi dorit cPt mai complect - mai toate datele objective de care putem dis-
pune la ora actuala in lumea liberl. "SITUATI1 KGRICULTURII IN R.P.R."
este dealtminteri, data nu ne ingelam, una din pu1inele lucrAri de scest
gen intreprinse aici. Ea raspunde unei nevoi gtiin1ifice imediate, aceea
de a vedea in oe fel ?1 pe baza caror metode se executa azi in Rom;-+,nia
colectivizarea propriety ii rurale. Astfel, in afera de unele sublinieri
critice - care numai in ceasul de fall pot avea un caracter relativ pole
mic - majoritatea afirmaiii1or noastre n'au nimic propagandistic. Ele sure',
bazate pe date publicate in mod oficial in Republica populara romtna.
Recitind cele ce urmeaza, ne-am dat seama totugi ca acest stu-
diu constitue in acelay timp o mirturie, cireia vremurile viitoare ii vor
decerna,poate, o anurnitl valoare de document. Acest document sveam in ow''
ce caz datoria morala sa-1 virsam fora alte comentarii in Arhiva Istoriei
UNCLASSIFIED
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
----------- UNULASS9 ~ I U 25X1
Pentru a inlelege situai;ia agricol i din Romania la ora actual&,
precum qi lupta disperatl a jArnnimii impotriva m4surilor luate de re-
ginul comunist in vederea socializarii totale a agriculturii, este no-
eesar sK no intoarcem pu#in in trecutul apropiat.
Dupe terminarea celui deal doilea rgzboi mondial, Romania s'a
g4sit invinsA, devastati economice?te, pierzfind din teritoriul sAu pes-
te400.000 de kilometri pfitraji, fiind supusa apoi unei secAtuiri siste-
matioe prin plata despagubirilor de rgzboi. Suprafai;a arabild a so zut,
s6rgoia general6 a i firii s' a resfrfnt adfin.c in p6turile j6r.nimii, iar
seceta oelor doi ani consecutivi ( 1945 ?i 1946 ) a constituit lovitu-
ra deoivivA. Toate aceste fapte ?i-au pus o pecetie grea pe agriculture
romaneasc6.
De alter parte, timp de aproape 7 luni ( Septembrie 1944 - Marti*
1945 ) s'a exercitat de c4tre partidul comunist in anarhia care domnea
atunei, o presiune continue asupra satelor incitate la revolt& qi con-
fisodri, ou concursul uneori deschis al trupelor rusegti, incht, sgrg-
oiisi qi dezorienta~i ( rkzboiul nici macar nu se terminase ), taranii
n'au avut atunci niciun fel de arms impotriva oomunigtilor. Ei au o--
zut in curs. $i in multe locuri, oongtient sau incongtient, au f6out
jocul partidului moscovit. C,nd s'au trezit i;,5.ranii ?i au vazut primej-
dia era prea tArziu. Pentru cereetAtorul de azi, lucrurile apar astfel
limpezi : reformer agrar,5 din Martie 1945 explicg evolui;ia de mai tarziu
a agrioulturii in Romania duper qablonul Stalinist.
Ce mai aveau de facut jAranii duper imparlirea color 600.000 do
hectare, in clipa in care guvernul comunist ?i-a smuls masca do pe fa'
anun'Andu-?i inteniia de a " socializa agricultura " dupg exemplul Uniu.
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
UNCLhu - 2 -
nii Sovietice ? Ei nu puteau decat se se lmpotriveascd surd colectivi-
zArilor ?i jefuirii sistematice, printr'o rezistenle suple care imbracK
felurite forme. Este ceea ce s'a petrecut ,?i se desfagoare ino sub oohs;
nostri, degi lupta este inegali sub toate raporturile. C&ci regimul de
la Bucuregti nu a?teapta deeat clipa in care balan~a intre seetorul so-
cialist ?i eel privat In agriculture va atarna in favoarea sa. Daeg eve-
nimentele internalionale Ii vor da regazul neowar, acest fenomen se va
produce probabil cetre 1960. In acel moment atingandu-se ci limita rezis-
teni;ei ieranecti, partidul comunist va fi obligat, intocami ca acum 21
de ani in U.R.S.S., se desfiin~eze printr'un simplu decret resturile
proprietaiii private qi s6 lichideze in mod brutal pe ultimii ~erani cu
gospodarii individuale.
Ceoi cu toat4 foria milenare qi de atatea on verificatA a i6ra-
nului roman, acesta nu mai are azi nicio gansa pentru a rezista Cu suooeE
aOliunilor Intreprinse de regimul comunist. In lupta impotriva colecti-
vizerii ~eranii romAni Bunt azi complet dezarmai;i, iar dace " socializa-
rea " agriculturii nu s'a fecut in anti din urme intr'un ritm format,
acest luoru se datorecte numai situai;iei internalionale, care a obligat
toate guvernele comuniste se fie prudente ou 1 ranii.
0 examinare suocintA a situa~iei agriculturii in Romania la in-
eeputul anului 1945, va ilustra - sper - ideile exprimate mai sus.
Azi, avem prea puling literature la indeman asupra situaliei
agricole din Romania in ajunul reformei agrare. Din fericire Inse, ezis-
t4 documentul eel mai important : memoriul Comitetului Uniunii Centrale
a Sindicatelor Agricole, trimes comisi l s ecia1 infiin1ate pentru stu-
dierea reformei agrare. CAci aceast ecise de mult in strade:
mai toate partidele politics existents-pa atunci o inscrisesere,demago-
PROBLEMA AGRARA IN ROMANIA, contr - a_-sezo varea e - uoure-
ccti - Imprimeriile " Independenja ", 1945, 104 pagini.
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
r 3 -
,
gic dealtminteri, In programul for de guvernare.
"Lemoriul acesta atregea atentia comisiei asupra faptului ce de
t' solutsia problemei agrare depinde existenia ~erii ", ceci soluiia care
se va da problemei agrare nu intereseaze numai pe proprietarii ce ar pu-
tea fi expropiali ci ,si pe jiasnii Impropieterii;i." Problema agrare e o
problem& a jerii Intregi qi trebuie privite gtiintific, iar nu politic "-
spunea memQiul. Se areta deasemeni ce imperisirea pemantului in Romania,
in ultimil 50 de ani, in loturi minuscule qi neeconomice ( rezultat al
insugirii fare niciun temei a Codului Civil francez de la a doua jumeta-
te a veacului al XIX-lea Incoace ), sporul mare al populaisiei rurale, o
densitate din ce In ce mai accentuate a populaiiei agricole pe kilometrul
de teren cultivabil, a dus la un gomaj camuflat la sate, " un prea mare
numer de locuitori neputand se-qi valorifice toatA munca for disponibil?"
op. cit. pp. 5-8 ).
Teranul roman o ducea greu ?i In serecie de multe vreme ; acest
lucru s'a gtiut $i a Post dezbetut adesea, dar In pline ridicare a indus-
tries rom&negti ( perioada 19"o- 1940 ), toate guvernele au aprobat In
mod tacit sacrificiul but, pentru a avea In sfargit o industrie proprie.
Au venit apoi anti de inoordare internalionale, anti rezboiului cand Ro-
mania cu numai jumetate din teritoriul seu, a trebuit se suporte o cam-
panis uriagi In Uniunea Sovietise. Serecirea tot mai accentuate a tsereni-
mii s'a petrecut In acegti ani fare ca nimeni se se mai poate Ingriji de
ea, fare ca nimeni ohiar se o mai aibe in vedere. Se poate spune astfel
ce la sfargitul rezboiului,jeranul roman avea un standard de vieatse din
oele mai joase In lume, nefiind depegit In mizerie decat de locuitorii
tierilor cu foamete endemice.
Autorii memoriului care rezume aeste drama a iserenimii roma-
negti, steruesc ?i subliniazA mereu : ".. 0auza problemei socials agrare
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 N oT Approved,For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
ULLIWO11 ILU
este defectuoasa repartiiie a proprietAIii rurale : prea multi proprie-
tari de loturi prea miei ( poste 80% ). Aeeste loturi fiind neeoonomiee
$i neagrioole, nu pot asigura traiul independent al families t4r4negti"
ibidem p. 10
In sfargit, ciuntirile teritoriale pe care Romania a Post obli-
gat& s4 le consimt4 pentru a4 a participat la razboiul impotriva U.R.S.S.
au redus considerabil ?i teritoriul agricol al t4rii : abia 9.210.570 he*
tare ( f4r4 p4duri ) fat4 de cola paste 18.000.000 do hectare dinainte
do r4zboi. Aeeste 9.210.570 de hectare cuprind Ins4 livezile, viile, p4-
gunile qi fanetele, In aqa fel incat1~ terenul arabil pe care se pot eul-
tita cerealele do baz scade sub 8.000.000 de hectare. T4r4nime mult4 pe
p4mant putin,aeeasta era realitatea crud4 a satelor la sfargitul celui
do-al doilea razboi mondial.
In memoriul Uniunii Sindicatelor Agricole so ar4ta deasemeni a4
do la trecuta expropiere un seser4 imp4rtite paste 6.000.000 do
hectare totugi ) r4m*seser4 nesatisf4cuti 612.000 capi do familie qi a4
pentru a multumi In 1945 pe toatA lumea ( f4r4 ca prin aceasta produatia
agriool4 s4 creasc4 ) ar fi fost nevoie do circa 5.440.000 hectare. Cu
disponibilit4tile do atunoi ale propriet4tilor ce puteau fi expropiate~,
star fi realizat pur ?i simplu o egalizare In mizerie, " nu numai a 011-
sei rurale, dar a t4rii lntregi. Romania star fi aflat astfel In situa-
tia Chinei, o taro bogat4 cu populatie sfirac4" ( ibidem p. 16 ).
Expropierea proectat4 o - sustineau agadar Sindioatele Agri
cola - nu constituie o solutie a problemei agrare. Dimpotriv4, ea nu va
face decat s4 accentueze stares de s4r4oie extrem4 a p4turei t4r4nesti
__Qq 80% din totalul populaliei In 1945 ). Cifre coneludente sta-
teau do altminteri de mult la dispozitia oricui. Din tole 13.271 gospod i-
rii cercetate In 1938 de c4tre echipele regale studentesti, 40% erau s4-
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
UNC1ASSLFIEli -5-
race avand de la 0 la 2 hectare, 43 % tr6.iau la limitA eu eel. 2-7
hectare oft posedau ?i numai 17% - cele care aveau pest. 7 hectare -
puteau cunoagte un belqug relativ In anii Cu recoltfi buna. Din gospodfi-
riile eercetate,,numai 50% aveau plug qi numai 20% o pereche de vite de
munofi. Munoa cu brajelo se erectua agadar pe o scarfi intinsfi In Romania,
dupfi cum ea continua sfi d*inuiasca $i azi ou toatfi produo ie locala de
de magini,
traotoare $i ma$ini agricole, cu toate importurile In mare parts
impuse do Uniunea Sovietiog.
De ce ajunsese lfiranimea romans la aeeasta mizerie ? In primul
rand pentru ca din priaina micii proprietali, produolia la hectar nu
mai putea create. Intre 1921 ?i 1934 so oblineau numai 891 kg. grfiu in
medie la hectar, 838 kg. orz ?i abia 1.045 kg. de porumb ( hrana do ba-
z i a jaranului ?i a animalelor ). Produci;ia pe cap do locuitor intro
1933 qi 1937 so ridica abia la 155 kg. de grau qi 257 kg. de porumb.
Aceastfi produclie medioarfi a micii propriet4ji, din ce In ee mai fara-
milate do dreptul suceesoral, abia putea sa acopere in cursul anilor
nevoile proprii ale familiei jfiranegti. Tfiranii nu aveau ?i nisi nu-$i
puteau cumpfira inventar viu ?i mort. In sfargit, populaiiia satelor or.$-
tea neincetat, Romania aflandu-se in fruntea l;arilor cu mare natalitate.
In al doilea rand, este responsabi14 do acest. mizerie/ politioa dusa do
tanfirul stat roman pentru a avea o industrie grea, produofitoare do ma-
gini. AeeastA industrie s'a realizat in dauna ~aranimii de-alungul a
peste 20 do ani. Ea continua qi azi sub regimul eomunist, Band sarcino-
le cerute jfiranimii intrec orice limitfi. Ce s'a petrecut atunci $i so
se petrece qi azi ? Pentru a obline maginile necesare ereierii do fabri-
ei qi Intreprinderi, guvernele Romaniei au fost obligate sfi exports in
cantitfiji marl marfurile cele mai cerute : cerealele qi petrolul. Petro-
lul i i avea preVl fixat pe piai;a mondialfi, n.Jschimtpre~ul cerealelor
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
cunogtea fluctuaiii mai mars. La ale se adaug6 sacrificiul pe care toate
guvernele 1-au impus ts6r6nimii romane: vinderea la un pre1 foarte so6-
zut a produselor agricole principals, pentru ca statul s6 poat6 realiza
benefieii importante din diferenja astfel obtinuta la vinderea pe piala
internalional6. Aqa s'au putut ridica fabrici qi uzine, aqa s'au f6cut
of diri de utilitate publics, drumuri etc., Intr'un interval extrem do
scurt.Astfel s'a cl6dit RomAnia modernA : din jerfa j6ranului, care pro-
ducea pulin qi care era platit prost. Realitatea aceasta dureroas6 ests
eontinuat6 azi In modul eel mai salbatee de regimul comunist, inspirat
de pilda Uniunii Sovietice care a aplicat acest sistem al s6r6cirii tl-
r6negti timp do 25 4e ani f6r6 nicio crujare. Al treilea factor care a
contribuit la s9r6cirea progresiv6 a t6ranului roman a fost o fisoalita-
te exoesiv6, pe care regimul actual a transformat-o intr'o jefuire sis-
tematic6. Voi avea prilejul s6 revin asupra ei.
Iat6 dar cauzele care au dus la distrugerea rezisteni;ei materia-
le a satelor. In preajma reformei din 1945 toate acesto lucruri erau per.
fact cunoscute, Inc&t p6rerea Sindicatelor Agricola a fost oategorie6 :
t' Suntem la limit6, nu se mai pot Inoerca reforme cars due la o noug
sc6dere a producliei. 0 astfel do reforms ar fi antisocial" ( ibidem,
p. 65 ).
Cu toate acestta " reforms " impus6 de partidul comunist s'a
f6cut In condijifl.e arhicunoscute, despre care s'a scris atat in streing-
tate do atunci Incoace. Nu a cazul cred s6 mai st6rui. Tot co pot ski
adaug este o6 ea s'a f6cut ?i executat dup6 planurile Mosoovei, In aqa
fel moat s6 adoarm6 - pentru pul;in vreme firegte - vigilenja I6ranului
roman. De ce ? Pentru o6 partidul moscovit avea nevoie do un timp limi-
tat,In care vechea oranduire liberal6 trebuia push la p6mant In mod vio-
lent pentru a impresiona muncitorimea qi funclionarii,ostili ideilor
comuniste. In acest interval 16ranii_trebuiau jinuji Intr'o continuA
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
agitate, in care ideia impkrlirii de not pkmanturi constituia element i
de bazk. Este ceea ce s'a intamplat intro 1945 ?i 1948. La aceastk data
regimul comunist izbutise din punct de vederevpolitic sk-qi liohideze
toji adversarii. Acum avea timpul sk tread la infkptuirea mAsuriler
dictate do programul comunist, pe care Uniunea SovietioA 1-a aplicat -
cu prea pu~ine modificari qi adaptkri - In toate i;krile controlate de
trupele sale.
Acestea Bunt a?adar preliniinariile situaliei actuale a agricul-
turii in Roninia. Din ele rezulta in mod limpede ceea ce spuneam la in-
oeputul acestui capitol : In perioada pe care o strkbatem ?i in lupta
inegalk care s'a angajat intre jaraninea rom&.nk ,?i regimul comunist, cea
deoi
dinte.i nu are azi nioio armk pentru a Infrunta pe dugman. Si/nici cea
mai mica gansa de a so menjine ca o forJk economick liberk. Daca nu vor
interveni alto forge care sk sparga incercuirea in care se afla azi #&-
ranimea romknk, in ca iva ani)cea mai mare parte va capitula, iar restul
va fi lichidat Park milk.
UNCLASSIFIED
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
STATICA AGRICULTURII IN R. P. R.
UNCLASSIFIED
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
C-A-------ITOLUL -- I.
-
-
Problerrle Prelirninare colectivizarii. Teoria centrelor naturals de rezis-
tentA teraneascA. Noua configuraiie administrative a Romfniei.
Cand au pornit la aplicarea planului de colectivizare a agri-
culturil - punct de program pe care partidul comunist nu s'a ascuns se-1
afirme Inca de la primul congres din 1944 - comuni.tii ?tiau ca aveau do
infruntat un lucru greu de infrant civilizatia de tip rural a RomAniei.
Nu se poate spune cA teoreticienii partidului n'au cunoscut aeeastA pro-
blems. Tot ce se poate afirma, azi, dupe 7 ani de eaperienl;A qi un plan
eincinal este ca ei n'au stapanit-o in intregime. For~ati poate qi de eai-
genjele imediate ale Moscovei, care avea programatA Ince din 1948 o anu-
mita productie de cereals in Romania, partidul qi guvernul de la Bucure?-
ti au adoptat Ince de la inceput oeea ce eu numesc solutie facilitstii.
Ea trebuia s9-i duct is impasul relativ in care se afle azi eolectiviza-
rea agriculturii, impas recu.noscut in mod formal In raportul politic al
Comitetului Central cetit de Gh.Gheorghiu-Dej In cadrul recentulul con-
Care sunt obiectivele pe care le urmarecte colectiviza.rea p4man-
turilor agricole in Romani#j ? In primul rAnd unul politic : distrugerea
formelor vechi ale vietii sateF~ti, pornind de la be.za for : proprietatea
individuals t5rxneasc . In al doilea rfnd, un obiectiv economic : ridi-
caree productiei la hectar a principalelor culturi de cereale ?1 contro-
lul absolut al desfaqurarii intregei campanii agricole. SA vedem scum do
ce fel de arme s'au folosit comunigtii pentru atingerea acestor obiective
vitale pentru soarte regimului actual din Romania.
Tnn4 81a incenut se immune o analizA mai atentn' a realit9tii
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
- 9
rurale din Rom&.nia. Suntem ajutati, 4n aceasty privinty, de bogata experien-
t'A a fostului Institut de Sociologie qi a echipelor monografice, in cadrul
cyrora a participat qi autorul acestui studiu la cercetAri pe teren, Indeo-
sebi in judetul Arge?.
Cu toate oiuntirile teritoriale, RomAnia se prezint?1 qi azi In fa-
ta U.R,S,S. ca un bloc greu de Inghitit. Explicatia principaly trebuie ciu-
tatA In densitatea satelor, care constituesc astfel - dupy pgrerea mea -
centrele naturale de rezistenty ale poporului roman. Aceastg teorie poate
fi rezumata In chipul urmytor : regiunile cu sate numeroase au mai multe
Manse sy reziste un timp mai indelungat oricyror schimbyri impuse de autori-
tatea statalg, iar in cazul de fat6 eolectivizrrii fortateq Sunt InsA, fi-
re?te, ?i alte elemente care complecteazy aceasty explicatie majorg. Le voi
preciza la time. Mai mult decat atat, paralel cu cresterea ora?elor in Ro-
mania la sfargitul veaeului al XIX-lea ?i inceputul veacului XX ( ca urmare
inmultirii
a industrialize--arii rapide qi a azt numa.rului functionr:-,rilor ), se poa-
te observa qi un fenomen invers, tot atat de spectacular, care dovedegte e4
baza civilizatiei romane?ti este menity s9t ryma.ie Incy multy vreme satul,
indiferent de schimbarile ce se vor petrece In interiorul lui. Este vorba
de mentinerea extraordinary a unei centuri rurale In jurul marilor orage,
Bucure~tiul ne fyoAnd nici el exceptie de la aceasty reguly. Sub regimul
actual, se poate afirma chiar cy aceasty oenturi ruraly - datority unui
instinct g istorio greu de preoizat - in loc sy slybeasey sub presiunea
unei industrializ4ri ?i mai artificiale ca cea din trecut, se intyregte pe
fiecare an.
Ce-au fycut comunigtii ? In primul rand au desfiintat vechea
impartire milenary a Roma.niei pe judete. Au contopit apoi o serie de foste
judete In 18 regiuni, iar pe acestea le-au Impirtit dupA sistemul rusesc
[JNCLASSIFJEI..
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 ~wIr~Pf 25X1
U N C L A Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
in 183 de raioane (+). Regiunile au fost alsse in aka fel, neat sn uu-
reze delirlitarea marilor regiuni agricole de cele cu economie mixtn. - este
ceea ce eu numese solu~ia faeilitniii - iar raioanele urmeazn, cu oarecari
modific?~ri, fostele plase, subimpnriiri administrative ale vechilor judeje.
S'a crezut astfel cn impr11rea terltoriului pe specializarea muncilor, va
facilita gansele colectiviznrii generale. Dupa cum se va vedea indata, sal-
culele au fost fneute in grabs. Dealtminteri teoria marxista, in variants
ei leninistA, impiedien sn se vadn dezvoltarea unei su?attt unitn~i so-
ciale aitfel decat pe bazn. exclusiv econom_ica. Or, in cazul precis al sa-
tului romGnesc, aceasta teorie nu corespunde realit6tii, satul romanesc
filnd c unitate organicn, in care economicul este numai unul din elemente-
le dinamice care explica evolui;ia lui, dar nu este in niciun caz singurul.
Sn privim. cu ateni;ie go harta intocmitA. de not sub numele Harts
A. X. ?i sa comparnm cifrele care ne stau la dispozi11e. In aceastn harts
se afln inscrisn densitatea poporului rom n, vnzuta grin prisma num6rului
satelor. Punctul de vedere vechi al densitn~ii popula~iei pe kilometrul
pAtrat a fost complect pnrasit, deoarece el nu ne poate oferi decat o ima-
gine artificiala a realitn~ii rurale. Ce observn.m cu acest prilej ?
- Regiunea Craiova, unde avem de-aface cu un teritoriu populat, partea coa
mai slabA. o reprezintn sudul. iwtrtm In urma examin6rii fi4elor G.A.C. qi
a intov-irngirilor agricole din aceast6 regiune j 1.046 G.\.II ?i 1ntov6rn-
?iri agricole qi zootehnice ( 883 intovnrGgiri cu 31.115 familii ji 163
gospodnrii agricole colective cu 8.997 membri ) ?i 382 asocia~ii_ simple
cu 8.020 membri, la 28 1~ecembrie 1955 - se vede ca progresul socializnrii
Dup "arts Impnriirii administrative a teritoriului R.P.R."- 1952
Cntre sfar?itul lunii Ianuarie 1956, un Decret al M.A.N. reduce numn-
rul regiunilor la 16, regiunile B.rlad qi Arad dispnr?nd. Aceastt noun
impnri;ire nu modifica insa cu nimic observaiiile noastre de mai sus,
care se opreso dealtminteri la sfAr?itul anului 1955.
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
UNCIA lrlL -11 -
agrieulturii este mai_ evident tocmai in fostele jude1e Dolj ( peste 300
sate sau comune ) ?i in special Romana~i ( peste 200 sate sau comune ), In
timp ce In jude~e Mehedin~i ?i Gorj ( ambele peste 400 sate sau comune )
colectivizarea este superficials.
- Regiunea Pitegsti, este formata din majoritatea a 2 judete de maxima in-
tensitate ( Valeea qi Argeq avand peste 500 sate sau comune ), in care se
adauga o mare parte din jude~ul Olt ( pests 300 sate sau comune ) ji o par-
te din judei;ul Dhmbovi1a ( peste 100 sate sau comune ). Aci ?ansele de a
rezista colectivizArii erau do la inceput foarte mari. In'adevAr, la sf.r-
~itui anului 1955, cifrele de care dispunem aratA: in toat(A regiunea se
afls aproximativ 180 G.A.C., 1ntov5ra?iri agricole ~i zootehnice, ceea ce
e foarte putin. Majoritatea gospodtriilor colective qi IntovArggirilor so
afl i In port;iunile de jude~e ale regiunii, care au o densitatea: sg,.teasog
slab
- La Xtegiunea Bueure*ti, creata artificial pe o Intindere prea mare, in
scopul vadit de a controla in cadrul unei singure unitA~i terenurile cele
mai fertile din Mara, se observA : regiunea este alcituitg din partea sudie
c? a jude'ului Olt ( peste 300 sate sau comune ), din judeiiul Teleorman
( peste 200 comune ) o mica parte din judeiiul Arge? ( peste 500 sate sau
comune ), o mic6 parte din jude'ul Dambovi;a ( peste 100 sate sau comune
judetsul Vla?ca ( peste 200 sate sau comune ), jude1ul Ilfov (. eolorat do
not in albastru din pricina caracterului s'u special. Este jude~ul in care
se aflA Capitala iiarii, care, ou cei aproape 1.300.000 de locuitori, ar fi
trebuit sA constituie o presiune formidabil6 pentru colectivizare
pe de
altt parte Ins A, jude1ul Ilfov este din punct de vedere rural un judet dens
- peste 400 sate sau comune - a?a c6 progresele eolectivizIlrii in cadrul
s5u strict, sunt extrem de modeste.) Regiunea Bucure?ti mai cuprinde in
sf:'rgit, cea mai mare parte a judetsului Ialomi'a ( peste 100 sate sau comu-
ne ). DacA examin in cifrele publicate '(- 186 G.A.C. ?i 462 intov? r giri la
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
UELii MU
24 Noembrie 1955 ) se observA acela? fenomen, care confirmA odatA mai mult
teoria mea : numArul G.A.C. ?i intovArA?irilor este preponderent, fa~A de
ansa.mblal regiunii, in judeiele cu densitate rural# slabA sau mijlocie
Ialomiia, DAmbovita, Ieleorman qi Vlagca.
- In Regiunea Ploe*ti, constituitA din : o parte a. jude~ului DAmbovi-a
( peste 100 sate sau comune ), cea mai mare narte a jude~ului Prahova ( pes
to 400 sate sau comulie ), cea mai mare parte a jude~ului BuzAu ( jude~ cu
densitatea maxima. ), o micA parte a judeiului Ialomita ( peste 100 sate sau
comune ) qi o paste a judetului RAmnieul SArat ( paste 200 sate sau comune)
constatAm : rolul. centrului industrial ?1 petrolifer Ploe?ti in desfAqura-
rea colectiviz+irii. este insignifiant. Gospod.,iriile agriccle ?i irtov."r-"girl
-u;.t mai numerouss in judeiie ea densitate slabA. Cifre%e publicate
76 G.A.C. ?1 286 intovArA?iri ( la 11 Ioembrie 1955 ), arat6 cx regiunea
se nurnr~-.r~ printre cele riai rezistente. Pentru e inl elege bine situa,ia in
?
aceasta parte a ~arii, trebuie sa t$nem seama insa de un element nou, care
vine sA complecteze explica~ia generala a densitajii, anurne : in rezisteniie
lui instin.ctiva fa1,, de schimbarile impuse de autoritatea statului, 1 ranul
rortifti de la munte este infinit mai avantajat decAt eel de la des, Satele
de munte constituesc unitaiii sociale mai perfecta qi mai bine inchegate,
intro economle nult< vreme autarhica, decht cele de la ?es sau din regiun
nea colinarA, expuse mai ugor contactelor ?i deci mai puiiin refractare ori-
ciror schimburi. Regiunea Ploegti aviuid ca punet de rezisteni;i judei{ul Pra-
hova ( judet de munte, cu mare densitate ) a putut sA se impotriveascA pa-
nA in prezent cu succes colectivizArii.
- Regiunea Constanta, constituitA din : o parte a judetului Ialomi~a, o
parts a judeisului Tulcea ~i inreg judeiul Constanta, plus mici f?agii din
'cstele jude~e Durostor ?i Caligcra - aflate azi la Bulgari - se prezintA
ca o regiune uniformg, unde densitatea ruralg este relativ slaba ( pests
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
 25X1
Approved For Release 2007/11/19: CIA-RDP83-00418R006900460001-4
UNCLh%)%)ir.,Li) -13-
100 sate 4Eu sau comune fiecare ). Este una din regiunile eels mai atinse
de colectivizare : 23 G.A.S. cu o suprafa-g de 190.247 hectare ( pests 22
la suts din terenul agricol al regiunii ), 271 G.A.C. ?1 129 intcvarssiri
agricole, cuprinzs.nd 37,91/a din suprafaisa arabil a regiunii, la 25 Decembrie
1955. Este singura regiune dealtminteri unde sectorul individual se afls in
minoritate.
Regiunea Galati cuprinde : cea mai mare parte a judeiului Tulcea ( peste
100 sate sau oomune ), cea mai mare parte a judei;ului Braila ( peste 100
sate sau comune ), o parte din jude~ul Ramnicu Ssrat ( pests 200 sate sau
comune ), mica faqii din judei;ele Putna ?i Teouci ( peste 200 sate sau co-
mune ) ?i aproape intreg judetrul Covurlui ( sub 100 sate sau comune ). Este
o regiune expusa, in care sectorul socialist a atins 31 % din suprafaia
arabils, adios : 173 G.A.C. ?i 285 intovsrs?iri agricole ( cu 35.278 fami-
lii ?i o suprafaJ6 de 121.853 hectare ) la 27 Lecembrie 1955.
- Regiunea Barlad ( care dispare prin ultima lmpar~ire administrative )
are o densitate rurals uniforms, deoarece este elostuite din : o fie a
judei;ului R?imnicu Ssrat, cea mai mare parts a jude~ului Putna, majoritatea
judei;ului Tecuci, cea mai mare parte a judeiului Tutova ( toate av